13 oct. 2012

Colorata toamna



Azi a fost frig si a plouat, vreme de hibernat, ati zice. Ei, nu-i chiar asa. Am facut decoratiuni pentru toamna, luni urmand ca acestea sa inveseleasca o clasa de scoala primara.


O sa incep prezentarea pe indelete, cu broscuta, pentru ca e si cel mai complicat de facut, dar si cea mai spectaculoasa ca rezultat final, tinanad cont ca am folosit doar ziare, lipici, acuarele si 2 margelute.

Cu rabdare, ceva indemanare, dar mai ales cu musculatura mai dezvoltata la palme, daca urmariti tutorialul, puteti face si voi o astfel de cutiuta.





Cosulet cu bogatii, fructe diverse uscate, vopsite si iar uscate. Puteti strange voi insiva tot felul de frunze si fructe din parcuri (o sa va mirati de cate grozavi gasiti astfel) sau puteti cumpara saculeti parfumati si alegeti de-acolo cele mai frumoase piese.







Sporul casei se face foarte usor, formand straturi de tot felul de condimente si seminte. "Ziguratele" se realizeaza impingand cu un betisor de frigaruie marginile interioare ale stratului dorit, pe rand.










 Felinarele sunt facute din rulouri de servete de bucatarie si de hartie igienica. Daca vi se pare complicat, urmariti tutorialul si o sa va umpleti casa de felinare. :)










Dovleacul este facut din fasii de hartie colorata. Capetele sunt prinse cu nasturi, intrucat nu am avut capse asa cum este prezentata realizarea lui in tutorial si distractia este sa ne folosim de orice gasim prin casa.









Dovleacul de agatat (neagatat) este facut dupa un model de aici.












Un alt model de dovleac de agatat este facut dupa acest tutorial.

















 Se ia o ciubotica de copil care are prostul obicei de a creste, se taie o draperie, se face o floricica in culori oarecum simbolice anotimpului si un aranjament din paie.
Paiele se strang in smocuri, se tin putin in apa ca sa se inmoaie, apoi de rasucesc pe un obiect lung si rotund. Se usuca cu foehul si se iau de pe suport.
Modelul pentru floricica/fundita il gasiti aici.













Ghirlanda de dovlecei din hartie lipiti pe funda de ambalat cadouri.
Carceii se fac infasurand fasii subtiri de hartie pe un betisor de frigaruie.









O sa va arat si "colectia" de dovleci placintari ciopliti si impopotonati, chiar daca sunt din decoratiunile unei toamne trecute. Pentru a-i putea ciopli delicat, am folosit o trusa de cutitase speciale pentru lucratul in lemn. Contururile formelor dorite le-am schitat inainte cu creionul direct pe coaja dovelacului. Restul e can-can!



 

 


Intrucat portocaliul isi pierde din spectaculozitate in 2 zile, va sfatuiesc sa procedati ca mine:

Supa crema







si

Placinta








3 oct. 2012

Mierea

Nu e cazul sa va descriu calitatile terapeutice ale mierii si valoarea ei curativa, insa vreau sa va incurajez inspre consumul ei. Mierea e cunoscuta si vanduta mai ales ca aliment, motiv pentru care pretul e mic, desi continutul ridicat de antibiotice naturale o face  aproape un medicament.
Mierea poate fi de flori sau de mana, adica produsa de pe alte parti ale plantei, mai putin flori.
Evident, pentru a detine toate proprietatile benefice, mierea trebuie sa fie naturala, sa nu provina de la albine tratate cu antibiotice sau hranite cu sirop de zahar, deci artificial.

Mierea este un aliment foarte laudat pentru antioxidantii pe care ii contine, care pot oferi numeroase beneficii oamenilor ce o consuma, dar este de asemenea si unul dintre cele mai "indoite" alimente. Intr-un borcan cu miere din comert poti gasi si sirop de zahar, sirop de porumb, fructoza, glucoza, sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza, zahar de sfecla, antibiotice si metale grele. Citeste eticheta...

Cum putem verifica daca mierea este naturala sau contrafacuta?

In primul rand, trebuie sa stiti ca mierea naturala are o apucatura cam bizara. Se cristalizeaza, domnule, indiferent de temperatura de pastrare, mai putin cea de mai ( de salcam), care semi-cristalizeaza. Dacă sunt cristale mari, ca sarea grunjoasa, mierea e buna, dar a avut cam prea multa apa, deci albinele n-au mutat-o de suficiente ori din celula in celula, prin urmare, nu i-au adaugat suficiente enzime. Mierile bine vanturate sunt mai onctuoase, au cristale mai mici, mai finute.
Ei, lichiditatea este primul indiciu ca mierea din magazine nu e ce va trebuie. Mierea trebuie sa fie vascoasa, dar vanzatorii, pentru a usura si grabi procesul de ambalare, o supun procesului termic. Astfel, s-a cam terminat cu mierea-panaceu, pentru ca prin incalzire, isi pierde o buna parte dintre proprietatile miraculoase, ba chiar devine toxica daca temperatura la care a fost supusa ar depasi 40ºC. Tot din acest motiv nu trebuie sa puneti miere in bauturile fierbinti.
Daca va uitati pe eticheta borcanului cu miere din magazin, sa nu va mire daca o sa gasiti si glucoza. Nu cumparati produsul!
Unii stupari stiu ca oamenii se feresc de mierea zaharisita, fiindca suspecteaza ca e facuta cu zahar. Nimic mai fals. Totusi, ca sa-si vanda mai bine marfa, ei o fierb la 90ºC, ca sa nu mai cristalizeze. Ca gust, devine un pic mai buna, dar pierde enorm în calitate. La acea temperatura toate enzimele sunt distruse, mierea ramane doar un zahar lichid.
Toate mierile bune zaharisesc după cateva luni, deci daca vreti sa fiti sigur ca luati o miere naturala, cumparati una zaharisita.

Un alt indiciu este greutatea. O sticla de un litru ar trebui sa aiba 1,450 kg miere. Cam asta e densitatea mierii fata de apa.

Apoi este gustul, dar gustul mai poate insela. Există mieri drese cu zahar fiert cu plante, din care lipseste polenul. Urmele de polen din miere sunt un indicator categoric al plantelor din care provine mierea, dar numai specialistii cu aparatele lor pot depista daca mierea e falsificata. Nu ar trebui cumparata mierea care sta pe tarabe in plin soare. Aceea are cu 40% mai putine calitati. Mierea este creata de albine la intuneric, ea nu trebuie expusa luminii solare, ci doar la lumina incaperii, cel mult, si la o temperatura constanta, ce nu depaseste sub nicio forma 40ºC.

O alta metoda de a testa mierea este intoarcerea borcanului cu josul in sus. Inauntru trebuie sa se creeze o bula de aer în formă de para. Daca bula urca repede spre fundul borcanului, inseamna ca este o miere cu multa apa în ea, deci nevanturata suficient. Bula trebuie sa urce lent, ceea ce arata că mierea este coapta, maturata, buna de consum si vanturata natural, de catre albine, deci culeasa de apicultor cand fagurii au fost capaciti pe trei sferturi. Uneori, stuparii, pentru a grabi productia, recolteaza mierea inainte sa fie capaciti fagurii si o scot la soare in butoaie sa mai evapore din apa, pentru a elibera fagurii mai repede, pentru o noua miere. Mierea obtinuta astfel este mai lichida si foarte saraca în enzime, desi e naturala. Mierea terapeutica o gasiti doar în stupine stationare. Asa ca, mierea terapeutica nu se cumpara nici din magazine si nici din piete, ci direct de la apicultor. Preferati mierea din stupinele stationare, departe de sursele poluante. Aceasta are o calitate superioara si datorita faptului ca este bine maturata (coapta), deci are un plus de enzime fata de mierea recoltata din stupinele plecate "in pastoral".
Acestea sunt recomandarile dlui. Vasile Andritoiu, Lector al Asociatiei Nationale pentru Terapii Complementare din Romania si profesor de Istorie la Targu Jiu.

In momentul in care cumparam un produs natural ne asteptam sa obtinem de la el toate beneficiile pe care le poate oferi. Nu este bine sa ne lasam amagiti de expresia “100% natural”, pentru ca unii comercianti uita cu desavarsire intelesul ei, scopul lor fiind doar acela de a obtine profit, nemaicontand mjloacele.

Alte trucuri de testare a mierii, dar dupa ce ati desfacut borcaul, cel mai probabil ajunsi cu el casa:
-          luati cateva bete de chibrit si introduceti-le cu gamalia in miere. Lasati-le cateva minute in miere si apoi incercati sa le aprindeti. Daca se aprind atunci mierea este buna. Daca nu, mierea este contrafacuta.
-          se incalzesc doua linguri de miere intr-un vas de sticla; apoi, adaugam sase linguri de alcool, amestecand bine totul. Daca la fundul vasului apare o substanta alba, mierea este cu siguranta falsificata. In cazul in care mierea se dizolva complet in alcool, fara sa se depuna o substanta tulbure pe fundul vasului, avem certitudinea ca mierea este curata.
-          mai exista si o alta metoda de testare a mierii curate, destul de simpla: introducem o lingurita in borcanul cu miere si apoi o ridicam, lasand sa curga mierea. Daca aceasta curge continuu, mierea este naturala; cand curge sub forma de picaturi, mierea este contrafacuta.

Stiam ca mierea este unul dintre putinele alimente care nu au termen de valabilitate, sigur, cu conditia sa fie corect pastrata si ambalata, si ...naturala. O data cu armonizarea legislatiei romanesti la cea europeana, pe borcanele cu miere a aparut si termenul de valabilitate, 1 an sau 2 ani, desi este precizata si naturaletea 100%. Eu personal nu consum miere din comert si pentru mine nu exista termen de valabilitate.

Oricat am incerca noi sa testam naturaletea mierii cu metode casnice, rezultatele nu pot fi sigure in totalitate. Procurati-va mierea doar de la un apicultor pe care-l cunoasteti sau care va este recomandat de rude, prieteni.
Mierea terapeutica o gasiti doar in stupine stationare, asa ca, ea nu se cumpara nici din magazine si nici din piete, ci direct de la apicultor. Preferati mierea din stupinele stationare, departe de sursele poluante. Aceasta are o calitate superioara si datorita faptului ca este bine maturata (coapta), deci are un plus de enzime fata de mierea recoltata din stupinele plecate "in pastoral".

1 oct. 2012

Satul painii, 28-30 septembrie 2012

In weekend-ul ce tocmai s-a sfarsit, 28-30 septembrie 2012, in Parcul National din Bucuresti s-a tinut Satul Painii, un targ ce s-a vrut a reconstitui o atmosfera tipica construita in jurul acestui simbol primordial, painea.
Daca-ti place sa te buricesti si sa te scufunzi intr-o mare de lume, pesemne ca n-ai ratat evenimentul. Daca faci urticarie numai la gandul asta, ia de citeste, ca-ti fac eu un rezumat!

Tarabe multe si bogate, de-o parte si de alta a aleei, te imbie sa calci pe calcaiele celui din fata ta, sa-ti zici ca nu mai conteaza cand tu esti cu vreo jumatate de metru inaintea posetei tale… N-as fi zis ca anul a fost secetos si ca recoltele au fost prapadite de prea-multul soare, dar etichetele cu preturi iti cam dau de banuit. Deh, oricum la targ marfa-i mai scumpa, dar e si aleasa.
O data intrati in sat, puiul de dac se scapa: “Prapaad! Hai acasa!”. Ai zice ca nu-i usor sa colinzi targurile cu un dac de-o schioapa dupa tine, dar nici chiar asa de greu nu e. Din fericire, sa zicem, foarte multe dintre tarabe erau cu dulciuri traditionale preparate “in casa”. Cozonaci, prajituri, placinte, turte, gogosi, ciocolata, mere in caramel, alvita, nuga, halva, salam de biscuiti, caramele si nelipsitul kurtos kalacs.

 E drept ca au fost prezenti si multi producatori de preparate din carne sau branzeturi, in majoritate de la Sibiu veneau, insa, desi sper sa ma insel, cel putin mezelurile erau toate trase parca la indigo. Am chiar suspiciunea ca, daca in cel mai bun caz, expozantii chiar erau si producatori, animalele de la care provenea carnea, nu erau in propria lor gospodarie sau micro-ferma. Indiferent la ce taraba te uitai, produsele erau identice, singura diferenta fiind vanzatorul.









De data asta, voi starui supra tarabelor ce vindeau orice altceva, mai putin carneturi si branzeturi.

Savoarea Maramuresului este marca doamnei Birlea Atena Narcisa, tel: 0751.223.239, mail: savoareamaramuresului@yahoo.com
La targ, pretul borcanului era de 10 lei.






Fara productie industriala, totul fiind facut de mana de catre o doamna septuagenara si 4 ajutoare, dupa retete vechi de cand lumea, micul producator Slanic Muscel face siropuri si dulceuri, dar vinde si ciuperci, mez de nuca si trufe negre toate ingredientele provenind de prin padurile din Arges.
Au site: www.slanicmuscel.com. Marfa lor e buna si dichisita, veti gasi dulceturi clasice, dar rare, la preturi rezonabile.


 Madam Elisabeta Neagoe, stapana acestei tarabe, face dulceturi din toate minunile plaiurilor noastre, dar mai baga si cate-un ingredient mai "iexotic, fata mea". Castraveti cu ananas si seminte de floarea-soarelui. Dovlecei cu stafide. Dovleac cu catina. Ridiche alba cu mere. Gulii cu stafide. Ardei iute cu gogonele. Telina cu mere. Varza de Buxelles cu portocale si chimen. Toate sunt bune si pastreaza gustul ingredientelor. Bizare combinatii, dar reusite. Pretul este de 15 lei pe borcan. N-are site, dar are o vecina de-a dansei, mail: catrina_viorica@yahoo.com Are mobil, in schimb:: 0785.195.673. Pretul care se vede sus in poza este pentru clatite cu ce umplutura vrea muschiul tau! Pam-pam! Etichetele sunt cu Ben Ten.

Stupina Onea stapanita de doi soti apicultori, are un stand spectaculos. Nu stii unde sa te uiti mai intai, iar lumea da navala. Au miere din toate cele, dar si polen, tincturi, unguente si energizante. Cu zeci de ani in urma, bunicul de-acum, Nicoae, a primit in dar un stup si o familie de albine. Acela a fost declansatorul unei pasiuni pe care au mostenit-o si copii si nepotii. Se vede si se simte ca produsele lor sunt facute cu dragoste si grija.
 
Apicultori din zona Munteniei, domnul este cu albinutele, iar doamna e manager, cu carte de vizita.
Tel: 0724.582.570
 
 
 
 
 
 
Va este teama ca va ingrasati?! Va recomand inainte de fiecare masa, cate-o dusca de tuica. Tuica invinge frica frica!
 
 
 
 
 
 
 
Doamna Florentina Carbunaru face lumanari decoative. Are si un raftulet intr-un magazin de paptarie si decoratini din Bucuresti, vis-a-vis de IGP pe Stefan cel Mare. Siteul este in constructie, dar raspunde la telefon: 0725.388.132
Lumanarea mica este 35 lei, iar cea mare este 45 lei.
 
 
 
 
Decoratiuni mestesugite de Medvedov Gabriel.
E pictor si grafician renumit, dar la targ a fost prezent deghizat, cu un stand de decoratiuni frumos lucrate si inedite.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Dulciuri la gramada:
 


 

Rapsozii populari au cantat, s-au spus snoave, iar gratarele au sfarait pana tarziu....


28 sept. 2012

Lapte si branzeturi


Lapte

Laptele si derivatele din el sunt unele dintre produsele cele mai contrafacute de pe piata. In ele se pot regasi ingrediente straine, iar depistarea lor de catre consumator este foarte dificila, daca nu chiar imposibila. Cel mai adesea, laptele este „indoit” cu apa. De asemenea, laptele mai poate fi facut cu lapte praf, uree si cheag, inclusiv cu un produs numit "lapte fals", compus din ulei, uree, detergent, soda caustica, zahar, sare si lapte praf degresat. Da, ati citit bine!

In magazine, laptele ambalat e orice altceva, mai putin lapte. Nu are gust si cu siguranta nu mai e „viu” de mult timp. Pretul porneste de la 4 lei/l. Pasteurizarea si ambalarea cu utilaje moderne inseamna o calitate controlata mai ales in ceea ce priveste igiena si continutul hormonal. Marile fabrici de produs lactate sunt adevarate o.z.n.-uri, insa nu inteleg unde dispare gustul propriu al acestui aliment.
Am incercat de-a lungul timpului toate tipurile de lapte procesat de pe piata. Gasisem unul la un moment dat care chiar avea gustul propriu pe care nu-l poti uita vreodata. Mirare si veselie, pana intr-o zi cand am descoperit la bidonul de lapte din frigider ca era expirat de  vreo saptamana, dar el era inca „perfect”, desi era desfacut. Era doar un lapte cu gust de lapte si atat...

Nu va pot recomanda nici sa achizitionati lapte din piata „de la femei”. Eu cu ochii mei am vazut o astfel de „producatoare” de lapte cum lua un pet din gunoi. Igiena colectarii si ambalarii in cazul asta nu poate fi verificata, in plus este foarte posibil ca laptele sa contina si substante straine. Apoi, nu exista garantia ca animalul care a produs laptele este sanatos.
Daca alegeti totusi aceasta varianta, puteti verifica usor daca laptele sau smantana sau iaurtul au adaos de faina sau amidon, cu o picatura de tinctura de iod intr-o lingurita de produs. Daca se albastreste, e contrafacut.
Pretul este de 2,5 lei/l.

Varianta care mie mi se pare cea mai buna este in automatele de lapte de prin piete. In Bucuresti cred ca sunt vreo 40 de astfel de dozatoare, iar la nivelul tarii sunt in jur de 100. Acolo gasesti lapte crud, viu, nesmantanit, cu 4,2% grasime. Din el poti face chiar tu acasa branza, smantana, iaurt.
Pretul este de 3,5 lei/l. Poti veni cu recipient de acasa sau poti cumpara direct de la dozator un bidon cu 0,5 lei.

Vacarii high-tech iau Romania cu asalt!



Branzeturi

La branzeturi e aceeasi jale si durere, datorata contrafacerilor.
Falsificarea lor e nociva din cel putin doua motive:
-          substantele de sinteza ce inlocuiesc componentele naturale scad calitatea nutritiva a produsului;
-          aditivii ( amelioratori, conservanti, acidifianti, emulatori, potentiatori de gust) provoaca o adevarata urgie metabolismlui, alergii.
Branzeturile sunt cel mai adesea contrafacute prin inlocuirea cazeinei cu praf de albus, plasma sangvina, hidrolizate de gelatina sau chiar cu proteine vegetale provenite din soia, mazare sau cereale.

Nu poti fi sigur in legatura cu produsele pe care le cumperi, decat daca duci proba la laborator. Cum asta nu se va intampla, probabil, iata cateva caracteristici de care e bine sa tii cont:
Telemeaua de oaie:
-          trebuie sa fie alba, dar nu ca portelanul. Punctele galbene prin ea sunt dovada ca nu e doar din lapte de oaie, ci si de vaca. Nu-i vreo tragedie, dar preturile sunt diferite.
-          nu trebuie sa aiba multe gaurele. Daca are, trebuie sa va indoiti in privinta igienei si a calitatii laptelui.
-          daca vrei sa o desarezi si o pui in apa, daca laptele a fost de proasta calitate, se va inmuia sau sfarama. Altel, ea va ramane ferma.
Telemeaua de vaca:
-          nu trebuie sa prezinte gaurele.
-          culoarea trebuie sa fie usor galbuie.
Urda:
-          sa fie dulceaga. Sa nu aiba gust amar, sarat sau ranced.
-     sa nu fie mucilaginoasa.
-          ca si la telemea, urda de oaie e alba, iar cea de vaca e mai galbuie.

Ideal este sa achizitionati branza de la producatori autorizati sau sa verificati cu atentie eticheta atunci cand o cumparati de la magazine.

Cel mai grav este ca exista pe piata branzeturi facute din prafuri, din care laptele lipseste cu desavarsire. Procedeul de obtinere a unui asemenea produs se pare ca nu este complicat, ca nu necesita vreun laborator cu oameni de stiinta ce zumzaie pe-acolo. Sa amesteca apa cu niste aditivi chimici si intr-o ora, hopa branzica. Cum nu stiu despre ce substante poate fi vorba, imi pun problema daca acestea pot fi procurate cu usurinta de catre oricine, inclusiv de catre orice cioban sau taran ce iese pe piata cu “branzica buna de la tara avem!”  Cereti sa gustati! Branza astfel obtinuta are un gust de plastic, zic unii de la Siguranta Alimentelor.

In toate pietele nu mai ai loc de “branza de la Sibiu”, incat gandesc ca doar in acea zona se mai produce branza, doar acolo mai sunt vaci, oi, capre si vreo 2 bivolite. Sa nu va lasati inselati de reclama, care cel mai adesea e mincinoasa! La taraba te intampina un nene cu clop mic, palarioara specifica zonei. Nu de putine ori am constatat ca nenea nici macar nu stie unde e Sibiul, dar profita de faptul ca branza de Sibiu e asociata cu calitatea ridicata.
“Branza de Sibiu e  moale si se intinde ca untul!”, mi-a zis un purtator de clop cu buletin de Sibiu.

26 sept. 2012

Uleiuri și făinuri

Uleiurile

Exista o gama mare de uleiuri presate la rece, singurele care pastreaza proprietatile terapeutice ale plantei din care provine. Trebuie stiut ca gustul uleiurilor naturale adica obtinute prin presare fara incalzire prealabila, este mult diferit de cel cu care suntem obisnuiti. Aroma este mult mai puternica. Trebuie sa avem grija ca uleiurile obtinute prin presare la rece sa fie proaspete, fiind mult mai usor alterabile decat ceve obtinute prin procedee termice. Daca uleiul are un gust puternic amarui sau este tulbure, e semn ca e degradat si nu poate fi folosit decat la uns balamale.

In plafar, preturile uleiurilor obtinute prin presare la rece sunt cam astea:
-          ulei de floarea soarelui – 1l – 9 lei
-          ulei de dovleac – 500ml – 25 lei
-          ulei de nuca – 50ml – 50 lei
-          ulei de germeni de grau – 200ml – 13 lei
-          ulei de seminte de in – 200ml – 8 lei
-          ulei de soia – 200ml – 3 lei

La tarani la piata, nu prea gasesti decat, cel mult, ulei de floarea soarelui, insa exista multe prese de ulei ( ca morile de faina) ce vand ulei de oarea sorelui obtinut prin presare la rece direct catre client cu 7 lei/l. Noi de la o astfel de presa ne aprovizionam. Ducem productia de floarea soarelui si obtinem in schimb ulei si/sau bani.


Fainurile

Decat faina cu amelioratori, mai bine framant si ma hranesc sanatos.
La piata, in orice piata, veti intalni precupeti ce vand faina si malai. La ei, preturile sunt urmatoarele:
-          faina de grau – 2 lei/kg
-          malai – 2,5 lei/kg
In orice comuna exista moara de cereale. Mergi acolo! Kilogramul de faina este cam 1 leu, dar ai si posibilitatea sa cumperi faina integrala sau tarate. Din tarate, pe langa masti cosmetice, iti poti produce singur borsul pentru ciorbe, daca folosesti acest produs foarte sanatos pentru acrirea lor.

La plafar, gasesti tot felul de fainuri integrale, de grau, secara si ale cereale, cam la 6 lei/kg. La supermarket este in jur de 3,8 lei/kg faina alba de grau.

Asadar, fa vreo cateva drumuri la tara. Daca nu ai rude pe-acolo, striga pur si simplu la o  poarta  si manifesta-ti dorinta de a achzitiona produse locale. Vei gasi cu siguranta tot ce-ti trebuie, iar faptul ca deja stii unde locuieste furizorul tau de alimente, iti creeaza un urias avantaj. Veti negocia preturile si veti stabili frecventa aprovizionarii. Veti achizitiona produse curate si hranitoare, dar veti sustine si micii producatori.
Daca veti reusi sa faceti asta, puteti spune ca sunteti aproape rude!